|
Pe această pagină, prima de
acest gen publicată pe WWW în limba română, și
adusă la zi în permanență, veți găsi explicații pentru termenii cei mai
folosiți din lumea ceasurilor. Veți constata că mulți dintre termeni vin
din limba franceză, care a fost și rămâne limba universală a
orologeriei. Această pagină, una dintre cele mai populare ale acestui
sait, a fost preluată cu aprobarea noastră, în strădania noastă
permanentă de a promova
orologeria, de alte saituri orologere în limba română, din țară și de
peste hotare.
|
Vă rugăm să
selecționați o literă de mai sus, pentru a ajunge în secțiunea
termenilor din Glosar care încep cu litera respectivă. Pentru a
deschide prezentul Glosar într-o altă fereastră, vă invităm să clicați
aici.
|
|
-
Afișare analogică a orei. Este metoda clasică de afișare, cu
arătătoare rotitoare. Cu rare excepții, ceasurile de mână
sofisticate afișează ora în mod analogic.
-
-
Afișare retrogradă. Afișarea retrogradă a minutelor este
cuplată de o oră săritoare. Un arătător de minute parcurge o scala
în sens retrograd (sens invers de rotație în raport cu acele unui
ceas obișnuit) și când ajunge la zero, ora, afișată numeric într-o
fereastră, avansează cu o unitate. Apoi indicatorul de minute sare
înapoi la începutul scalei sale.
-
-
A.H.C.I. Académie Horlogére des Créateurs
Indépendents. Membrii ei sunt orologeri de excepție; ei expun
de regula la un stand separat în cadrul Târgului de Ceasuri de la
Basel.
-
-
Numărul de Alternanțe, Alternanțe pe oră (a/h).
Unitate în care orologerii măsoară frecvența de oscilație a
balansierului. Alternanțele pe oră reprezintă numărul
semi-oscilațiilor realizate de un balansier într-o oră. O alternanță
este deplasarea unei pendule sau a unui organ oscilant limitată de
două poziții extreme. O oscilație a balansierului sau a pendulei (un
tic-tac) numără două alternanțe. O valoare tipică este de 28800 de
alternanțe pe oră, adică 14000 de ticuri și 14000 de tacuri. Pentru
a calcula frecvența de oscilație în Hz, se împarte numărul de
alternanțe la constanta 7200. Valorile uzuale de alternanțe sunt de
18000 (2.5 Hz), 21600 (3 Hz) și 28800 (4 Hz). Ceasuri ale firmei
Zenith sunt caracterizate prin valoarea de 36000 (5 Hz).
-
-
Amortizor. Piesă elastică a cărei scop este de a amortizeze
șocurile la care sunt supuși pivoții axelor balansierului.
-
-
Ancora. Este una dintre piesele cele mai complicate ale unui
ceas mecanic. Ancora este realizată din alamă sau din oțel. Ea are
un dublu rol: pe de o parte să transmită forța dinspre roțile
dințate către balansier, cu scopul de a menține oscilația celui din
urmă, pe de altă parte să împiedice declanșarea necontrolată a
mecanismului armat.
-
-
Ancoră cu pietre. Ancoră a cărei palete sunt prevăzute cu pietre
rezistente.
-
-
Antimagnetic. Un ceas poate fi calificat ca antimagnetic dacă el
continuă să funcționeze într-un câmp magnetic de 4800 A/m și
prezintă o abatere de mers de maximum 30 secunde/zi. Mecanismele
magnetizate pot fi demagnetizate cu ajutorul unui dispozitiv
special.
-
-
Autoquarz.
Ceas cu cuarț fără baterie. Un generator, angrenat de mișcarea
mâinii, încarcă un condensator care la rândul său alimentează
motorul ceasului.
-
Întoarcere automată. Mecanism suplimentar care armează resortul
ceasului, utilizând mișcarea mâinii ca forță de întoarcere. Primul
mecanism cu un sistem de întoarcere cu rotor a fost comercializat de
firma elvețiană Rolex. Întoarcerea se făcea numai într-un sens de
rotație. În 1942 fabricantul de eboșe Felsa a realizat un angrenaj
cu schimbare de viteză care a permis remontarea la rotația în ambele
sensuri ale rotorului.
-
-
Aviator (ceas de).
Adevăratele ceasuri de aviator sunt protejate contra câmpurilor
magnetice. Multe dintre ele sunt cronografe, au un indicator de 24
ore și o lunetă rotitoare cu măsurarea distanței-timpului.
-
Balansier. Inel metalic care constituie organul regulator al
oricărui ceas mecanic, împreună cu spiralul balansierului. Cele două
componente determină în cea mai mare măsură precizia unui cronometru
mecanic.
-
-
Balansier bimetalic. Până la inventarea spiralului de balansier
auto-compensator erau folosite pentru ceasuri de mare precizie
balansiere de compensare bimetalice. Ele erau formate din doua inele
concentrice, cel exterior din alamă, iar cel interior din oțel.
Corpul balansierului era secționat în două jumătăți, pentru a
permite dilatarea inegală a celor două materiale. Sub efectul
temperaturii se schimba momentul de inerție al balansierului
bimetalic și compensa astfel variațiile datorate temperaturii a
lungimii spiralului din oțel.
-
-
Balancier din glucydur. Acest tip a înlocuit balansierul
bimetalic, după inventarea spiralului de balansier auto-compensator.
El este compus dintr-un aliaj de de cupru, la care s-au adăugat 3%
de beriliu și circa 0,5% de nichel. El poate fi recunoscut după
culoarea sa aurie și se deosebește ușor de balansierele mai simple,
din nichel, care au culoarea argintie. Balansierele din glucydur se
pretează perfect la echilibrarea și la reglarea de precizie.
-
-
Balansierul Gyromax. Este o invenție din anul 1951 a firmei
Patek Philippe. El se recunoaște după cele 8 discuri cu fante,
plasate în proximitatea inelului balansierului. Aceste elemente
permit o reglare foarte exactă a frecvenței de oscilație.
-
-
Benzi de Geneva. Decorație elegantă, în formă de ondulații, a
punților mecanismelor speciale.
-
-
Barilletul. El este motorul oricărui ceas mecanic. El se compune
dintr-o roată dințată și o cutie cilindrică, de cele mai multe ori
închisă cu un capac. In interiorul cutiei este înfășurat resortul,
elementul care acumulează energia necesară pentru funcționarea
ceasurilor mecanice.
-
-
Bicolor. Ceasuri a căror corp și brățară sunt realizate dintr-o
combinație de aur și inox.
-
-
Buletin de mers. Document oficial emis de instituții
specializate (precum COSC), care îi dă unui ceas dreptul să poarte
numele de "cronometru". Documentul certifică faptul că ceasul a
trecut cu succes unele teste severe care se referă la precizia sa de
mers (mers diurn, coeficient termic, etc.).
-
-
Buton (poussoir). Piesa care permite comanda funcțiunilor, de
exemplu la cronografe comandă pornirea, oprirea și punerea pe zero a
arătătorului cronografului.
-
Cabochon. O piatra
prețioasă care iese în evidență pe cadran sau pe coroană.
-
-
Cadran luminos.
Cadran care permite citirea orei chiar și în obscuritate. În acest scop
cifrele, indecșii și chiar arătătoarele sunt acoperite cu o masă
luminoasă. Radiul, foarte utilizat în trecut, a fost înlocuit cu
tritiul, mesotorium și radiotoriul.
-
-
Calendar anual.
Calendar cu indicarea zilei, datei, lunii și, în parte, a fazelor
lunare.
-
-
Calendar complet.
Ceas cu indicație corectă a datei, de exemplu 1 martie sau 28 februarie.
-
-
Calendar perpetuu (Quantiema
perpetuă). Mecanism complex de calendar care ține seama, fără
corecție manuală, de diferitele lungimi ale lunilor, până în anul 2100.
Pentru ceasurile de mână, quantiema perpetuă
există din 1927 (Patek Philippe). Modelele cu armare manuală, produse în
serie, există din anul 1941, cele cu întoarcere automată din 1962. Cel
mai mic ceas cu calendar perpetuu are diametrul de 23 mm.
-
-
Calibru. Definește
dimensiunea și forma unui mecanism și a pieselor sale. Denumirea
calibrului permite o identificare exactă a ceasului, de exemplu pentru
comandarea pieselor de rezervă.
-
-
Calibru de
manufactură. Este un calibru al anumitor firme, numite manufacturi,
care le produc de regulă în exclusivitate pentru nevoile proprii.
-
-
Carcasa (cutia)
ceasului. Ea servește pentru a proteja mecanismul ceasului. Pentru
ceasurile de mână se folosesc cutii protejate contra infiltrațiilor de
apă sau etanșe la apă. Există o multitudine de diferite forme de cutii (rotunde,
ovale, rectangulare, etc.).
-
-
Carcasa bicoloră.
Carcasă de ceas realizată dintr-o combinație de materiale din oțel și
din aur. Deseori părțile în aur sunt doar placate (având un strat de aur
depus peste un alt material).
-
-
Ceas cu cuarț.
Cronometru electronic cu indicație analogică sau numerică care folosește
un rezonator cu cuarț ca bază de timp. La cuarțurile moderne, frecvența
standard este de 32768 Hz. Precizia de mers standard este de +/- 1 minut
pe an.
-
-
Ceas plonjor. Etanș până la 200m.
Scala este prevăzută cu o marcare care poate fi citită în întuneric.
Inelul de ajustare al acesteia se poate roti numai într-o direcție,
pentru e exclude erorile de manipulare.
-
-
Ceas radiocomandat.
Ceasuri cu cuarț, sincronizate automat cu emițătorul de semnale
orare DCF77 din Mainflingen, Germania, care la rândul lui este
sincronizat cu un orologiu atomic.
-
-
Ceas etanș. Un ceas
care rezistă la transpirație, la picături de apă și de ploaie, precum și
la pătrunderea apei, dacă este scufundat timp de 30 de minute la o
adâncime de 1 m în apă. O normă ISO fixează o limită de debit de aer de
50µg / minut, la o diferență de presiune de 3 bar. Normele pentru
ceasurile de scufundare sunt și mai severe (1 oră la o adâncime de 100
m).
-
-
Cloison, cloisonné.
O tehnică specială de emailare, în care culorile diferite sunt separate
printr-un fir fin de aur.
-
-
Complication. Prin
"complication" se înțeleg funcții suplimentare ale unor ceasuri de mână
mecanice, precum cronograf, sonerie, deșteptător, tourbillon și altele.
-
Contor de minute.
Contor cu arătătoare ale ceasurilor sportive sau ale cronografelor, care
permit contorizarea minutelor scurse de la începutul procesului de
măsură. Cele mai răspândite sunt contoarele de 30 și de 45 de minute.
Există de asemeni contoare de 15 și de 60 de minute. La punerea pe zero
a cronografului, contorul de minute este și el pus pe zero.
-
-
Contor de ore.
Caracteristică constructivă a unor cronografe, care permit contorizarea
orelor scurse de la începutul procesului de măsură. În majoritatea
cazurilor ele pot înregistra până la 12 ore. La punerea pe zero a
cronografului, contorul de ore este și el pus pe zero.
-
-
Controlul elvețian al
metalelor prețioase. Legea elvețiană din 1.8.1995 precizează
următoarele titruri. Aur: 375, 585, 750, 916, 999. Argint: 800, 925, 99.
Platină: 850, 900, 950, 999. Paladiu: 500, 950, 999. Grosimea minimă
pentru un strat de aur, platină sau paladiu este de 5 microni, iar
pentru argint de 10 microni. Denumirea de calitate "Coiffe or" este
rezervată placajelor de aur de 200 microni pentru carcasele și brățările
ceasurilor de mână.
-
-
Côtes
de Genève. Lucrări de înnobilare a părților componente ale
mecanismelor de valoare (platine, punți)
-
-
Coroană. Buton care
permite întoarcerea unui ceas, reglarea arătătoarelor și/sau corectarea
indicațiilor de dată. Pe vremuri ea era folosită și pentru
pornirea-oprirea cronografelor.
-
-
COSC. Contrôl
Officiel Suisse de Chronomètres. Autoritate federală elvețiană, cu
sediul social la Chaux-de-Fonds și cu filiale la Bienne, Geneva și Le
Locle, care toate realizează testări oficiale de cronometre și
eliberează certificate care corespund preciziei mersului acestora.
Abrevierea COSC există din 1973.
-
Cronograf. Prin
cronograf se înțelege un ceas cu arătătoare de oră și de minute, la care
un mecanism permite, prin simpla apăsare a unor butoane, să demareze, să
oprească și sa pună la zero arătătorul indicator al secundelor. Acest
arătător se află poziționat de obicei în centrul cadranului. Indicația
timpului nu este afectată de manipularea parții de cronograf.
Cronograful cu doua butoane s-a generalizat începând cu anii 30. Un
buton permite pornirea și oprirea arătătorului cronografului, iar cel de
al doilea este folosit în mod exclusiv pentru aducerea arătătorului la
zero. Asemenea cronografe permit măsuri prin adiționare, adică măsurarea
timpului poate fi oprită și apoi continuată de la ultima oprire.
-
-
Cronometru.
Ceas de precizie, a cărui precizie de funcționare a fost testată în
cadrul unui control de 15 zile de către un serviciu oficial de
orologerie (de exemplu de către COSC în Elveția). În cele cinci poziții
standard: coroana în stânga, coroana în sus, coroana în dreapta, cadran
în sus și cadran în jos, abaterea de mers medie zilnică trebuie să
rămână între -4 și + 6 secunde. Toate ceasurile sunt testate la
temperaturile de 4°, 20° și 36°. Numai ceasurile care au trecut toate
testele primesc un certificat și pot afișa pe cadran mențiunea
"cronometru". Principalii producători de
cronometre sunt firmele elvețiene Rolex, Omega și Breitling.
-
Ebauche (eboșă).
Un mecanism complet (platine, punți, roți dințate, piese în oțel, ...)
fără eșapament, balansier, spiral, barillet, cadran și arătătoare.
-
-
Ecran. Cadran
indicator pentru ceasurile de mână electronice, cu afișarea numerică a
orei.
-
-
Email.
Vitrificare (depunerea unui strat) în culori pe un suport metalic,
permițând protecția și decorarea celui din urmă. Tehnica de emailare
este aplicată ceasurilor de peste 350 de ani. La începutul secolului,
un cadran în email era un "must" pentru ceasurile de mână cu
pretenții; tehnica,dispărută practic de câteva zeci de ani, în
special datorită costurilor ridicate, a fost reînviată de firma Ulysse
Nardin.
-
-
Eșapament.
Mecanismul care transmite energia de la resort către sistemul de
oscilație a unui ceas, prin mici impulsuri, și care împiedică rotirea
necontrolată a mecanismului. La o frecvență uzuală de 28000 de
alternanțe pe oră, el face să avanseze sistemul de roți dințate de
691200 de ori pe zi. În patru ani, aceasta corespunde la peste un
miliard de impulsuri, întrecând de 6 ori performanța totală a inimii
umane. In lunga istorie a ceasurilor au fost folosite multe tipuri de
eșapamente, cel mai utilizat în prezent fiind eșapamentul cu ancoră
elvețian.
-
-
Etablissage.
Producerea și, în parte, asamblarea părților componente ale unui
mecanism sau ale întregului ceas de către specialiști. În alte cuvinte:
diviziunea muncii în producerea ceasurilor.
-
-
Etanșeitate.
Un ceas este considerat etanș dacă rezistă la transpirație, la
picături de apă și de ploaie, precum și la pătrunderea apei, dacă este
scufundat timp de 30 de minute la o adâncime de 1 m în apă. O normă
ISO fixează o limită de debit de aer de 50µg / minut, la o diferență
de presiune de 3 bar. Normele pentru ceasurile de scufundare sunt și
mai severe (1 oră la o adâncime de 100 m).
-
Fază a lunii. Permite cunoașterea
fazei în care se află astrul nopții, chiar dacă cerul este acoperit.
este o complicație foarte populară.
-
-
Frecvența.
Numărul de oscilații pe unitatea de timp, măsurată în Hertz. Intr-un
ceas de mână balansierul este elementul oscilant, care oscilează la o
frecvență determinată. Frecvențele standard ale balansierelor sunt de
3 Hz (21600 alternanțe/sec), 4 Hz (28000 a/s) și mai rar 5 Hz (36000
a/s - ceasurile firmelor Zenith și TAG Heuer). Frecvențele mai mari permit precizii mai mari în măsurarea
timpului, dar pot duce la un consum mărit de energie. Problemele mai
vechi de uzură și de lubrificare au fost între timp soluționate. Ceasurile moderne cu
cuarț oscilează la frecvența de 32768 Hz.
-
-
Furnituri.
Ansamblul componentelor unui ceas.
-
Geamuri de ceas.
La ceasurile de mână se folosesc patru tipuri de geamuri. Din cristal:
insensibile la zgâriere, dar foarte fragile. Din sticlă sintetică:
incasabile, dar se zgârie ușor. Din sticlă minerală: mult mai
rezistente la zgâriere decât geamurile sintetice. Din cristal de safir:
insensibile la zgâriere, rezistente la rupere, nu pot fi prelucrate
decât cu utilaje speciale.
-
-
GMT.
Greenwich-Mean-Time. Ora mondiala sau universală (UTC) la meridianul
zero din Greenwich, Anglia. Ora medie Greenwich este luată ca
referință în navigație și în comunicațiile internaționale. Adăugat la
numele de model al unui ceas, GMT arată că este vorba de un ceas care
indică zone de timp (fuse orare) diferite.
-
-
Grand
Complication. Ceas de buzunar sau de mână foarte complicată care
trebuie să aibă cel puțin funcțiunile următoare: cronograf, quantième
perpétuel (calendar perpetuu) și repetiția minutelor.
-
-
Guillochet.
Motive geometrice (linii foarte fine) gravate de mașină sau executate
de mână pe carcasa și pe cadranul ceasurilor. Când sunt realizate de
mână, aceastea fac ca ceasul să fie mai scump.
-
Habillement.
Toate elementele necesare pentru a fabrica un ceas, cu excepția
mecanismului. Deci, printre altele, carcasa, arătătoarele, cadranul,
geamul, brățara.
-
-
Haute horlogerie. Orologerie
de vârf, de excepție. Înseamnă exclusivitate, cele mai bune materiale,
prelucrare de calitate, prețuri ridicate, nume de prestigiu.
-
-
Heures sautantes
(oră săritoare). Mecanisme la care ora este afișată numeric, pe un
disc care înlocuiește arătătorul de oră.
-
Indicarea
secundelor. Inițial indicarea secundelor, invenție atribuită lui
Jost Burgi (1579), nu era utilizată decât la cronometrele de precizie.
Astăzi arătătorul de secundă echipează în mod natural ceasuri de
diferite tipuri.
-
-
Incabloc.
Element de protecție împotriva șocurilor, realizat de firma Portescap,
apărut în 1933 și perfecționat în 1938.
-
-
Întoarcere automată. Mecanism suplimentar care armează resortul
ceasului, utilizând mișcarea mâinii ca forță de întoarcere. Primul
mecanism cu un sistem de întoarcere cu rotor a fost comercializat de
firma elvețiană Rolex. Întoarcerea se făcea numai într-un sens de
rotație. În 1942 fabricantul de eboșe Felsa a realizat un angrenaj
cu schimbare de viteză care a permis remontarea la rotația în ambele
sensuri ale rotorului.
-
-
Întoarcere manuală. Mecanisme la care resortul este armat
manual, prin rotirea coroanei.
-
LCD.
Abreviere pentru "Liquid Cristal Display", indicator cu cristale
lichide. Filmele cu cristale lichide sunt folosite în ceasurile cu
cuarț numerice, datorită capacității lor de a-și schimba gradul de
reflectivitate în funcție de intensitatea câmpurilor de comandă
externe.
-
-
Linie (ligne,
'"). Unitate de măsură tradițională în
orologerie, folosită pentru a defini diametrul unui mecanism. O linie
corespunde la 2.255 mm.
-
-
Lunetă. Un
inel pe carcasa ceasului care înconjoară geamul și îl ține deasupra
cadranului. La cronografe luneta este deseori prevăzută cu o scară,
iar la ceasurile de damă uneori cu diamante.
-
Manufactură.
Un fabricant de ceasuri se poate numi astfel numai dacă el fabrică
mecanismele și le folosește în ceasurile produse. Adevăratele
manufacturi, cu mărci de ceasuri proprii, sunt rare și se pot număra
pe degetele de la ambele mâini. Exemple de manufacturi:
Girard-Perregaux, Ulysse Nardin,, Zenith.
-
-
Mecanism dublu.
Ceas de mână cu două mecanisme diferite. Această tehnică este
utilizată pentru a indica timpul pentru două fuse orare diferite.
-
-
Minut. Odată
cu introducerea ceasurilor cu roți dințate, ziua civilă a fost
împărțită în 24 de ore de lungimi egale. Ora a fost la rîndul ei
împărțită în 60 de minute, bazat pe o tradiție de pe vremea
Babilonului, unde se folosea sistemul de numărare sexagesimal (baza de
numărare fiind 60, și nu 10 - care corespunde sistemului de numărare
centesimal).
-
Organ regulator.
În ceasurile mecanice organul regulator se compune din balansier și
din spiralul balansierului. Acționînd împreună, ele asigură un mers
cât mai regulat posibil.
-
-
Oțel inoxidabil.
Aliaj de diferite metale: oțel, nichel și crom, cu adaosuri de
molibden sau de tungsten. El nu se oxideaza, prezinta o mare
rezistență și este antimagnetic, este însă relativ dificil de
prelucrat.
-
Poinçon de Genève.
Aceasta este o ștampilă de calitate introdusă în anul 1886. Această
indicație poate fi purtată doar de ceasurile produse în cantonul
Geneva. Regulamentele prescriu de asemeni o calitate deosebită a
execuției.
-
-
Plonjor (ceas). Etans pânâ la 200m.
Scala este prevăzută cu o marcare care poate fi citită în întuneric.
Inelul de ajustare al acesteia se poate roti numai într-o direcție,
pentru e exclude erorile de manipulare.
-
-
Precizie.
Ceasul este unul dintre instrumentele de măsură cele mai precise. Un
mecanism care se abate în fiecare zi (86400 sec) cu mai puțin de 30
sec are un factor de eroare aritmetică de 0,035%, sau, în alți
termeni, o precizie de 99,965%. Cronometrele controlate oficial pot
avea abateri foarte mici, de ordinul a 0,005%.
-
-
Private label. Termen în limba
engleză care desemnează firmele specializate care produc ceasuri
pentru terți. Procesul poate să cuprindă toate fazele, începând de la
design și până la livrare și marketing.
-
Quantiema
perpetuă (calendar perpetuu). Mecanism complex de calendar care
ține seama, fără corecție manuală, de diferitele lungimi ale lunilor,
până în anul 2100. Ceasurile de mână quantiema perpetuă există din
1927. Modelele cu întoarcere manuală, produse în
serie, există din anul 1941, cele cu întoarcere automată din 1962. Un
exemplu de ceas cu calendar perpetuu este
Grande
Chronomaster XXT Quantième Perpétuel
a manufacturii elvețiene Zenith.
-
Ratrapantă de
cronograf.
Este un arătător suplimentar, folosit pentru a măsura
doua evenimente care încep în același timp, dar care au durate
diferite. Arătătorul ratrapant este cuplat sub arătătorul
cronografului, pe același ax, printr-un mecanism suplimentar, de o
mare complexitate și ca atare foarte greu de realizat. Un buton
special permite oprirea ratrapantei și citirea timpului intermediar
corespunzător. Următoarea apăsare a butonului special are ca efect
deplasarea rapidă a arătătorului ratrapant sub
arătătorul cronografului, care, astfel, este ajuns din urmă din mers,
întrucât el a continuat să se rotească. Această operație poate fi
repetată ori de câte ori se dorește. Primele cronografe cu ratrapantă
au apărut în 1883. Ceasurile de mână cu ratrapantă sunt cunoscute din
1920. Ceasurile mecanice dotate cu un astfel de mecanism sunt destul
de rare și de o valoare deosebită, aceasta datorită gradului mare de
dificultate a realizării lor.
-
-
Reglaj.
Regalarea preciziei unui mecanism în diferite poziții și la diferite
temperaturi. Pentru reglajul obișnuit a unui ceas de mână, se
controlează ceasul în două poziții (cadran în sus și coroana în sus).
Se ajunge astfel la diferențe de mers de maximum 30 sec /zi. Reglarea
de precizie se face în urma unor măsurători în 5 poziții diferite, iar
controlul se face la 3 temperaturi diferite (4°, 20°, 36°).
-
-
Réhaut. Margine în jurul cadranului, sub geam. Poate
fi folosit pentru prezentarea unor date tehnice. Trăiește în prezent o
renaștere, fiind folosită pentru a aduce elemente de design
suplimentare.
-
-
Repetiție (ceas
cu).
Anunțarea acustică a elementelor timpului. Există diverse repetiții.
Repetiția de minut bate orele, sferturile de oră și minutele. Unele
bat de la sine, altele la apăsarea pe un buton. Pentru a deosebi de
exemplu orele și minutele, por fi emise sunete de diferite înălțimi.
-
-
Resort (arc).
Resortul este elementul care livrează energia necesară celorlalte
elemente ale ceasului mecanic. El este fixat de barillet și de
arborele bariletului. Din anul 1945 sunt folosite în fabricarea
resorturilor aliaje speciale de fier-nichel-crom, cu adaosuri de
cobalt-molibden-glucinium. Aceasta le face incasabile, rezistente la
deformații și practic antimagnetice. Ele sunt formate dintr-o lunga
bandă elastică și sunt rulate în formă de spiral. Pe măsură ce
resortul de dezarmează, cuplul livrat scade, ceea ce influențează
precizia mersului. La ceasurile cu remontare automată cuplul rămâne
practic constant pe durata funcționării, dacă ceasul este purtat în
mod regulat.
-
-
Retrogradă
(afișare).
Afișarea retrogradă a minutelor este cuplată cu o oră săritoare. Un
arătător de minute parcurge o scala în sens retrograd (sens invers de
rotație în raport cu acele unui ceas obișnuit) și când ajunge la zero,
ora, afișată numeric într-o fereastră, avansează cu o unitate. Apoi
indicatorul de minute sare înapoi la începutul scalei sale.
-
-
Rezervă de mers.
Timpul rămas, după întoarcerea totală a ceasului, până când arcul
ceasului se găsește total relaxat și ceasul se oprește. Rezerva de
mers poate să fie indicată în diverse feluri pe cadran.
-
-
Rubine (Jewels).
Au fost folosite pentru prima oară de orologerii britanici pentru a
reduce frecarea axelor rotitoare în ceas și a mări longevitatea
acestora. Rubinele sintetice sunt folosite în mecanismele de
ceas din anul 1902.
-
Scală
tahimetrică.
Este o scală realizată pe cadranele cronografelor, care permite
determinarea fără dificultate a vitezelor medii. Pentru aceasta
trebuie parcursă o distanță cunoscută, de obicei de un kilometru sau
de o milă. La punctul de plecare, de exemplu o bornă de kilometraj pe
autostradă, se apasă pe butonul cronografului, și se mai apasă o dată
când distanța respectivă a fost parcursă. Arătătorul cronografului
indică în acel moment pe scala tahimetrică viteza medie cu care a fost
parcursă distanța respectivă.
-
-
Scară
telemetrică. Scară pe cadranul cronografelor pentru citirea
directă a distanței. Baza de calcul este diferența de viteză între
lumină (considerată instantanee) și sunet. De exemplu pe câmpul de
luptă soldații pot să determine distanța până la tunurile adversarilor
prin cronometrarea timpului între lumina apărută la pornirea obuzului
și recepționarea zgomotul provocat de explozie.
-
-
Scara
hectometrică. Scară a cronografului care permite calculul
debitelor fluidelor.
-
-
Schelet
(ceas). Cadranul sau fundul ceasului permit vizionarea liberă a
interiorului ceasului. La asemenea ceasuri părțile componente ale
mecanismului sunt fabricate cu deosebită grijă.
-
-
Secundă mică (petite
seconde) sau secundă periferică. Arătător de secundă excentric,
care la ceasurile de mână se află de cele mai multe ori la ora 6.
Există și modele cu secunda periferică la ora 9.
-
-
Secundă centrală.
Arătător de secundă care se află în centrul cadranului.
-
-
Sonerie automată.
Sonerie care începe să emită semnale sonore în mod automat. În funcție
de sistem, orele (marea sonerie) și sferturile de oră (mica sonerie)
sunt semnalate acustic la trecerea prin momentele respective.
Ceasurile de mână cu sonerie automată există abia de circa zece ani.
-
-
Sonerie cu
repetiție. Există ceasuri cu repetiție la un sfert de oră, la o
optime de oră, la 5 minute și la un minut. Soneria își obține energia
dacă se apasă pe un buton și dă atunci un semnal sonor, în măsura în
care momentul prevăzut a fost atins.
-
-
Spiral. Este
"sufletul" oricărui ceas mecanic, un resort spiralat care face ca
balansierul să se deplaseze regulat pe cele două direcții de rotație.
Prin variația lungimii spiralului se modifică durata oscilațiilor
balansierului.
-
-
Spiral
autocompensator. A fost inventat la începutul anilor 30 și este
format dintr-un aliaj inteligent de diferite metale care compensează
în mod eficace variațiile datorită fluctuațiilor de temperatură.
-
-
Spiral Breguet.
Abraham-Louis-Breguet a fost primul care a recunoscut semnificația
unei spire externe, necesară pentru "respirația" spiralului și pentru
asigurarea izocronismului.
-
-
Swiss Made.
Această denumire poate fi folosită dacă mecanismul este din Elveția și
dacă punerea în carcasă (emboîtage) și controlul final au fost făcute
în Elveția. Un mecanism este considerat elvețian dacă componentele de
fabricație elvețiană reprezintă cel puțin 50% din valoarea ceasului,
fără a fi luate în considerație costurile de montare.
-
Tahimetru.
Scară de pe cadranul sau de pe luneta unui cronograf, cu ajutorul
căreia se pot măsura vitezele.
-
-
Tourbillon.
Construcție inventată în 1795 de către Abraham-Louis-Breguet, care
permite compensarea erorilor datorate acțiunii forței de gravitație
asupra sistemului oscilant (balansier și spiral). În ceasul tourbillon
sistemul oscilant este plasat într-o cușcă, care se rotește lent în
jurul axei proprii.
Un
Glosar orologer în limba franceză poate fi consultat pe Web apăsând
aici (nu garantăm
accesibilitatea pe termen lung prin acest link, pagina fiind situată în
exteriorul saitului nostru).
Puteți
trimite comentariile Dv. pe adresa:
info
Tel.: 231 45 66 Fax: 231 29 80
Pagina de intrare:
www.ceasuri.ro
Copyright © 1999 - 2008 by GALT orologerie elvețiană. All rights
reserved.
Ultima modificare:
04-11-2008
|