Pe această pagină, prima de acest gen publicată pe WWW în limba română, și adusă la zi în permanență, veți găsi explicații pentru termenii cei mai folosiți din lumea ceasurilor. Veți constata că mulți dintre termeni vin din limba franceză, care a fost și rămâne limba universală a orologeriei. Această pagină, una dintre cele mai populare ale acestui sait, a fost preluată cu aprobarea noastră, în strădania noastă permanentă de a promova orologeria, de alte saituri orologere în limba română, din țară și de peste hotare.

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W Y Z

Vă rugăm să selecționați o literă de mai sus, pentru a ajunge în secțiunea termenilor din Glosar care încep cu litera respectivă. Pentru a deschide prezentul Glosar într-o altă fereastră, vă invităm să clicați aici.

 

- A -

  • Afișare analogică a orei. Este metoda clasică de afișare, cu arătătoare rotitoare. Cu rare excepții, ceasurile de mână sofisticate afișează ora în mod analogic.

  •  

  • Afișare retrogradă. Afișarea retrogradă a minutelor este cuplată de o oră săritoare. Un arătător de minute parcurge o scala în sens retrograd (sens invers de rotație în raport cu acele unui ceas obișnuit) și când ajunge la zero, ora, afișată numeric într-o fereastră, avansează cu o unitate. Apoi indicatorul de minute sare înapoi la începutul scalei sale.

  •  

  • A.H.C.I. Académie Horlogére des Créateurs Indépendents. Membrii ei sunt orologeri de excepție; ei expun de regula la un stand separat în cadrul Târgului de Ceasuri de la Basel.

  •  

  • Numărul de Alternanțe, Alternanțe pe oră (a/h). Unitate în care orologerii măsoară frecvența de oscilație a balansierului. Alternanțele pe oră reprezintă numărul semi-oscilațiilor realizate de un balansier într-o oră. O alternanță este deplasarea unei pendule sau a unui organ oscilant limitată de două poziții extreme. O oscilație a balansierului sau a pendulei (un tic-tac) numără două alternanțe. O valoare tipică este de 28800 de alternanțe pe oră, adică 14000 de ticuri și 14000 de tacuri. Pentru a calcula frecvența de oscilație în Hz, se împarte numărul de alternanțe la constanta 7200. Valorile uzuale de alternanțe sunt de 18000 (2.5 Hz), 21600 (3 Hz) și 28800 (4 Hz). Ceasuri ale firmei Zenith sunt caracterizate prin valoarea de 36000 (5 Hz).

  •  

  • Amortizor. Piesă elastică a cărei scop este de a amortizeze șocurile la care sunt supuși pivoții axelor balansierului.

  •  

  • Ancora. Este una dintre piesele cele mai complicate ale unui ceas mecanic. Ancora este realizată din alamă sau din oțel. Ea are un dublu rol: pe de o parte să transmită forța dinspre roțile dințate către balansier, cu scopul de a menține oscilația celui din urmă, pe de altă parte să împiedice declanșarea necontrolată a mecanismului armat.

  •  

  • Ancoră cu pietre. Ancoră a cărei palete sunt prevăzute cu pietre rezistente.

  •  

  • Antimagnetic. Un ceas poate fi calificat ca antimagnetic dacă el continuă să funcționeze într-un câmp magnetic de 4800 A/m și prezintă o abatere de mers de maximum 30 secunde/zi. Mecanismele magnetizate pot fi demagnetizate cu ajutorul unui dispozitiv special.

  •  

  • Autoquarz. Ceas cu cuarț fără baterie. Un generator, angrenat de mișcarea mâinii, încarcă un condensator care la rândul său alimentează motorul ceasului.

  • Întoarcere automată. Mecanism suplimentar care armează resortul ceasului, utilizând mișcarea mâinii ca forță de întoarcere. Primul mecanism cu un sistem de întoarcere cu rotor a fost comercializat de firma elvețiană Rolex. Întoarcerea se făcea numai într-un sens de rotație. În 1942 fabricantul de eboșe Felsa a realizat un angrenaj cu schimbare de viteză care a permis remontarea la rotația în ambele sensuri ale rotorului.

  •  

  • Aviator (ceas de). Adevăratele ceasuri de aviator sunt protejate contra câmpurilor magnetice. Multe dintre ele sunt cronografe, au un indicator de 24 ore și o lunetă rotitoare cu măsurarea distanței-timpului.

Înapoi la începutul paginii

- B -

  • Balansier. Inel metalic care constituie organul regulator al oricărui ceas mecanic, împreună cu spiralul balansierului. Cele două componente determină în cea mai mare măsură precizia unui cronometru mecanic.

  •  

  • Balansier bimetalic. Până la inventarea spiralului de balansier auto-compensator erau folosite pentru ceasuri de mare precizie balansiere de compensare bimetalice. Ele erau formate din doua inele concentrice, cel exterior din alamă, iar cel interior din oțel. Corpul balansierului era secționat în două jumătăți, pentru a permite dilatarea inegală a celor două materiale. Sub efectul temperaturii se schimba momentul de inerție al balansierului bimetalic și compensa astfel variațiile datorate temperaturii a lungimii spiralului  din oțel.

  •  

  • Balancier din glucydur. Acest tip a înlocuit balansierul bimetalic, după inventarea spiralului de balansier auto-compensator. El este compus dintr-un aliaj de de cupru, la care s-au adăugat 3% de beriliu și circa 0,5% de nichel. El poate fi recunoscut după culoarea sa aurie și se deosebește ușor de balansierele mai simple, din nichel, care au culoarea argintie. Balansierele din glucydur se pretează perfect la echilibrarea și la reglarea de precizie.

  •  

  • Balansierul Gyromax. Este o invenție din anul 1951 a firmei Patek Philippe. El se recunoaște după cele 8 discuri cu fante, plasate în proximitatea inelului balansierului. Aceste elemente permit o reglare foarte exactă a frecvenței de oscilație.

  •  

  • Benzi de Geneva. Decorație elegantă, în formă de ondulații, a punților mecanismelor speciale.

  •  

  • Barilletul. El este motorul oricărui ceas mecanic. El se compune dintr-o roată dințată și o cutie cilindrică, de cele mai multe ori închisă cu un capac. In interiorul cutiei este înfășurat resortul, elementul care acumulează energia necesară pentru funcționarea ceasurilor mecanice.

  •  

  • Bicolor. Ceasuri a căror corp și brățară sunt realizate dintr-o combinație de aur și inox.

  •  

  • Buletin de mers. Document oficial emis de instituții specializate (precum COSC), care îi dă unui ceas dreptul să poarte numele de "cronometru". Documentul certifică faptul că ceasul a trecut cu succes unele teste severe care se referă la precizia sa de mers (mers diurn, coeficient termic, etc.).

  •  

  • Buton (poussoir). Piesa care permite comanda funcțiunilor, de exemplu la cronografe comandă pornirea, oprirea și punerea pe zero a arătătorului cronografului.

Înapoi la începutul paginii

- C -

  • Cabochon. O piatra prețioasă care iese în evidență pe cadran sau pe coroană.

  •  

  • Cadran luminos. Cadran care permite citirea orei chiar și în obscuritate. În acest scop cifrele, indecșii și chiar arătătoarele sunt acoperite cu o masă luminoasă. Radiul, foarte utilizat în trecut, a fost înlocuit cu tritiul, mesotorium și radiotoriul.

  •  

  • Calendar anual. Calendar cu indicarea zilei, datei, lunii și, în parte, a fazelor lunare.

  •  

  • Calendar complet. Ceas cu indicație corectă a datei, de exemplu 1 martie sau 28 februarie.

  •  

  • Calendar perpetuu (Quantiema perpetuă). Mecanism complex de calendar care ține seama, fără corecție manuală, de diferitele lungimi ale lunilor, până în anul 2100. Pentru ceasurile de mână, quantiema perpetuă există din 1927 (Patek Philippe). Modelele cu armare manuală, produse în serie, există din anul 1941, cele cu întoarcere automată din 1962. Cel mai mic ceas cu calendar perpetuu are diametrul de 23 mm.

  •  

  • Calibru. Definește dimensiunea și forma unui mecanism și a pieselor sale. Denumirea calibrului permite o identificare exactă a ceasului, de exemplu pentru comandarea pieselor de rezervă. 

  •  

  • Calibru de manufactură.  Este un calibru al anumitor firme, numite manufacturi, care le produc de regulă în exclusivitate pentru nevoile proprii.

  •  

  • Carcasa (cutia) ceasului.  Ea servește pentru a proteja mecanismul ceasului. Pentru ceasurile de mână se folosesc cutii protejate contra infiltrațiilor de apă sau etanșe la apă. Există o multitudine de diferite forme de cutii (rotunde, ovale, rectangulare, etc.).

  •  

  • Carcasa bicoloră. Carcasă de ceas realizată dintr-o combinație de materiale din oțel și din aur. Deseori părțile în aur sunt doar placate (având un strat de aur depus peste un alt material).

  •  

  • Ceas cu cuarț. Cronometru electronic cu indicație analogică sau numerică care folosește un rezonator cu cuarț ca bază de timp. La cuarțurile moderne, frecvența standard este de 32768 Hz. Precizia de mers standard este de +/- 1 minut pe an.

  •  

  • Ceas plonjor. Etanș până la 200m. Scala este prevăzută cu o marcare care poate fi citită în întuneric. Inelul de ajustare al acesteia se poate roti numai într-o direcție, pentru e exclude erorile de manipulare.

  •  

  • Ceas radiocomandat. Ceasuri cu cuarț, sincronizate automat  cu emițătorul de semnale orare DCF77 din Mainflingen, Germania, care la rândul lui este sincronizat cu un orologiu atomic. 

  •  

  • Ceas etanș. Un ceas care rezistă la transpirație, la picături de apă și de ploaie, precum și la pătrunderea apei, dacă este scufundat timp de 30 de minute la o adâncime de 1 m în apă. O normă ISO fixează o limită de debit de aer de 50µg / minut, la o diferență de presiune de 3 bar. Normele pentru ceasurile de scufundare sunt și mai severe (1 oră la o adâncime de 100 m).

  •  

  • Cloison, cloisonné. O tehnică specială de emailare, în care culorile diferite sunt separate printr-un fir fin de aur.

  •  

  • Complication. Prin "complication" se înțeleg funcții suplimentare ale unor ceasuri de mână mecanice, precum cronograf, sonerie, deșteptător, tourbillon și altele.

  • Contor de minute. Contor cu arătătoare ale ceasurilor sportive sau ale cronografelor, care permit contorizarea minutelor scurse de la începutul procesului de măsură. Cele mai răspândite sunt contoarele de 30 și de 45 de minute. Există de asemeni contoare de 15 și de 60 de minute. La punerea pe zero a cronografului, contorul de minute este și el pus pe zero.

  •  

  • Contor de ore. Caracteristică constructivă a unor cronografe, care permit contorizarea orelor scurse de la începutul procesului de măsură. În majoritatea cazurilor ele pot înregistra până la 12 ore. La punerea pe zero a cronografului, contorul de ore este și el pus pe zero.

  •  

  • Controlul elvețian al metalelor prețioase. Legea elvețiană din 1.8.1995 precizează următoarele titruri. Aur: 375, 585, 750, 916, 999. Argint: 800, 925, 99. Platină: 850, 900, 950, 999. Paladiu: 500, 950, 999. Grosimea minimă pentru un strat de aur, platină sau paladiu este de 5 microni, iar pentru argint de 10 microni. Denumirea de calitate "Coiffe or" este rezervată placajelor de aur de 200 microni pentru carcasele și brățările ceasurilor de mână.

  •  

  • Côtes de Genève. Lucrări de înnobilare a părților componente ale mecanismelor de valoare (platine, punți)

  •  

  • Coroană. Buton care permite întoarcerea unui ceas, reglarea arătătoarelor și/sau corectarea indicațiilor de dată. Pe vremuri ea era folosită și pentru pornirea-oprirea cronografelor.

  •  

  • COSC. Contrôl Officiel Suisse de Chronomètres. Autoritate federală elvețiană, cu sediul social la Chaux-de-Fonds și cu filiale la Bienne, Geneva și Le Locle, care toate realizează testări oficiale de cronometre și eliberează certificate care corespund preciziei mersului acestora. Abrevierea COSC există din 1973.

  • Cronograf. Prin cronograf se înțelege un ceas cu arătătoare de oră și de minute, la care un mecanism permite, prin simpla apăsare a unor butoane, să demareze, să oprească și sa pună la zero arătătorul indicator al secundelor. Acest arătător se află poziționat de obicei în centrul cadranului. Indicația timpului nu este afectată de manipularea parții de cronograf. Cronograful cu doua butoane s-a generalizat începând cu anii 30. Un buton permite pornirea și oprirea arătătorului cronografului, iar cel de al doilea este folosit în mod exclusiv pentru aducerea arătătorului la zero. Asemenea cronografe permit măsuri prin adiționare, adică măsurarea timpului poate fi oprită și apoi continuată de la ultima oprire.

  •  

  • Cronometru. Ceas de precizie, a cărui precizie de funcționare a fost testată în cadrul unui control de 15 zile de către un serviciu oficial de orologerie (de exemplu de către COSC în Elveția). În cele cinci poziții standard: coroana în stânga, coroana în sus, coroana în dreapta, cadran în sus și cadran în jos, abaterea de mers medie zilnică trebuie să rămână între -4 și + 6 secunde. Toate ceasurile sunt testate la temperaturile de 4°, 20° și 36°. Numai ceasurile care au trecut toate testele primesc un certificat și pot afișa pe cadran mențiunea "cronometru". Principalii producători de cronometre sunt firmele elvețiene Rolex, Omega și Breitling.

Înapoi la începutul paginii

- D -

  • Durata de mers. Perioada care trece de la întoarcerea completă a unui ceas mecanic până la oprirea completă a acestuia. 

Înapoi la începutul paginii

- E -

  • Ebauche (eboșă). Un mecanism complet (platine, punți, roți dințate, piese în oțel, ...) fără eșapament, balansier, spiral, barillet, cadran și arătătoare.

  •  

  • Ecran. Cadran indicator pentru ceasurile de mână electronice, cu afișarea numerică a orei.

  •  

  • Email. Vitrificare (depunerea unui strat) în culori pe un suport metalic, permițând protecția și decorarea celui din urmă. Tehnica de emailare este aplicată ceasurilor de peste 350 de ani. La începutul secolului, un cadran în email era un "must" pentru ceasurile de mână cu pretenții; tehnica,dispărută practic de câteva zeci de ani, în special datorită costurilor ridicate, a fost reînviată de firma Ulysse Nardin.

  •  

  • Eșapament. Mecanismul care transmite energia de la resort către sistemul de oscilație a unui ceas, prin mici impulsuri, și care împiedică rotirea necontrolată a mecanismului. La o frecvență uzuală de 28000 de alternanțe pe oră, el face să avanseze sistemul de roți dințate de 691200 de ori pe zi. În patru ani, aceasta corespunde la peste un miliard de impulsuri, întrecând de 6 ori performanța totală a inimii umane. In lunga istorie a ceasurilor au fost folosite multe tipuri de eșapamente, cel mai utilizat în prezent fiind eșapamentul cu ancoră elvețian.

  •  

  • Etablissage. Producerea și, în parte, asamblarea părților componente ale unui mecanism sau ale întregului ceas de către specialiști. În alte cuvinte: diviziunea muncii în producerea ceasurilor.

  •  

  • Etanșeitate. Un ceas este considerat etanș dacă rezistă la transpirație, la picături de apă și de ploaie, precum și la pătrunderea apei, dacă este scufundat timp de 30 de minute la o adâncime de 1 m în apă. O normă ISO fixează o limită de debit de aer de 50µg / minut, la o diferență de presiune de 3 bar. Normele pentru ceasurile de scufundare sunt și mai severe (1 oră la o adâncime de 100 m).

Înapoi la începutul paginii

- F -

  • Fază a lunii. Permite cunoașterea fazei în care se află astrul nopții, chiar dacă cerul este acoperit. este o complicație foarte populară.

  •  

  • Frecvența. Numărul de oscilații pe unitatea de timp, măsurată în Hertz. Intr-un ceas de mână balansierul este elementul oscilant, care oscilează la o frecvență determinată. Frecvențele standard ale balansierelor sunt de 3 Hz (21600 alternanțe/sec), 4 Hz (28000 a/s) și mai rar 5 Hz (36000 a/s - ceasurile firmelor Zenith și TAG Heuer). Frecvențele mai mari permit precizii mai mari în măsurarea timpului, dar pot duce la un consum mărit de energie. Problemele mai vechi de  uzură și de lubrificare au fost între timp soluționate. Ceasurile moderne cu cuarț oscilează la frecvența de 32768 Hz.

  •  

  • Furnituri. Ansamblul componentelor unui ceas.

Înapoi la începutul paginii

- G -

  • Geamuri de ceas. La ceasurile de mână se folosesc patru tipuri de geamuri. Din cristal: insensibile la zgâriere, dar foarte fragile. Din sticlă sintetică: incasabile, dar se zgârie ușor. Din sticlă minerală: mult mai rezistente la zgâriere decât geamurile sintetice. Din cristal de safir: insensibile la zgâriere, rezistente la rupere, nu pot fi prelucrate decât cu utilaje speciale.

  •  

  • GMT. Greenwich-Mean-Time. Ora mondiala sau universală (UTC) la meridianul zero din Greenwich, Anglia. Ora medie Greenwich este luată ca referință în navigație și în comunicațiile internaționale. Adăugat la numele de model al unui ceas, GMT arată că este vorba de un ceas care indică zone de timp (fuse orare) diferite.

  •  

  • Grand Complication. Ceas de buzunar sau de mână foarte complicată care trebuie să aibă cel puțin funcțiunile următoare: cronograf, quantième perpétuel (calendar perpetuu) și repetiția minutelor.

  •  

  • Guillochet. Motive geometrice (linii foarte fine) gravate de mașină sau executate de mână pe carcasa și pe cadranul ceasurilor. Când sunt realizate de mână, aceastea fac ca ceasul să fie mai scump.

Înapoi la începutul paginii

- H -

  • Habillement. Toate elementele necesare pentru a fabrica un ceas, cu excepția mecanismului. Deci, printre altele, carcasa, arătătoarele, cadranul, geamul, brățara.

  •  

  • Haute horlogerie. Orologerie de vârf, de excepție. Înseamnă exclusivitate, cele mai bune materiale, prelucrare de calitate, prețuri ridicate, nume de prestigiu.

  •  

  • Heures sautantes (oră săritoare). Mecanisme la care ora este afișată numeric, pe un disc care înlocuiește arătătorul de oră.

Înapoi la începutul paginii

- I, Î -

  • Indicarea secundelor. Inițial indicarea secundelor, invenție atribuită lui Jost Burgi (1579), nu era utilizată decât la cronometrele de precizie. Astăzi arătătorul de secundă echipează în mod natural ceasuri de diferite tipuri.

  •  

  • Incabloc. Element de protecție împotriva șocurilor, realizat de firma Portescap, apărut în 1933 și perfecționat în 1938.

  •  

  • Întoarcere automată. Mecanism suplimentar care armează resortul ceasului, utilizând mișcarea mâinii ca forță de întoarcere. Primul mecanism cu un sistem de întoarcere cu rotor a fost comercializat de firma elvețiană Rolex. Întoarcerea se făcea numai într-un sens de rotație. În 1942 fabricantul de eboșe Felsa a realizat un angrenaj cu schimbare de viteză care a permis remontarea la rotația în ambele sensuri ale rotorului.

  •  

  • Întoarcere manuală. Mecanisme la care resortul este armat manual, prin rotirea coroanei.

Înapoi la începutul paginii

- J -

  • Jewels. Denumire internațională pentru pietrele ce se găsesc integrate într-un mecanism.

Înapoi la începutul paginii

- L -

  • LCD. Abreviere pentru "Liquid Cristal Display", indicator cu cristale lichide. Filmele cu cristale lichide sunt folosite în ceasurile cu cuarț numerice, datorită capacității lor de a-și schimba gradul de reflectivitate în funcție de intensitatea câmpurilor de comandă externe.

  •  

  • Linie (ligne, '"). Unitate de măsură tradițională în orologerie, folosită pentru a defini diametrul unui mecanism. O linie corespunde la 2.255 mm.

  •  

  • Lunetă. Un inel pe carcasa ceasului care înconjoară geamul și îl ține deasupra cadranului. La cronografe luneta este deseori prevăzută cu o scară, iar la ceasurile de damă uneori cu diamante.

Înapoi la începutul paginii

- M -

  • Manufactură. Un fabricant de ceasuri se poate numi astfel numai dacă el fabrică mecanismele și le folosește în ceasurile produse. Adevăratele manufacturi, cu mărci de ceasuri proprii, sunt rare și se pot număra pe degetele de la ambele mâini. Exemple de manufacturi: Girard-Perregaux, Ulysse Nardin,, Zenith.

  •  

  • Mecanism dublu. Ceas de mână cu două mecanisme diferite. Această tehnică este utilizată pentru a indica timpul pentru două fuse orare diferite.

  •  

  • Minut. Odată cu introducerea ceasurilor cu roți dințate, ziua civilă a fost împărțită în 24 de ore de lungimi egale. Ora a fost la rîndul ei împărțită în 60 de minute, bazat pe o tradiție de pe vremea Babilonului, unde se folosea sistemul de numărare sexagesimal (baza de numărare fiind 60, și nu 10 - care corespunde sistemului de numărare centesimal).

Înapoi la începutul paginii

- O -

  • Organ regulator. În ceasurile mecanice organul regulator se compune din balansier și din spiralul balansierului. Acționînd împreună, ele asigură un mers cât mai regulat posibil.

  •  

  • Oțel inoxidabil. Aliaj de diferite metale: oțel, nichel și crom, cu adaosuri de molibden sau de tungsten. El nu se oxideaza, prezinta o mare rezistență și este antimagnetic, este însă relativ dificil de prelucrat.

Înapoi la începutul paginii

- P -

  • Poinçon de Genève. Aceasta este o ștampilă de calitate introdusă în anul 1886. Această indicație poate fi purtată doar de ceasurile produse în cantonul Geneva. Regulamentele prescriu de asemeni o calitate deosebită a execuției.

  •  

  • Plonjor (ceas). Etans pânâ la 200m. Scala este prevăzută cu o marcare care poate fi citită în întuneric. Inelul de ajustare al acesteia se poate roti numai într-o direcție, pentru e exclude erorile de manipulare.

  •  

  • Precizie. Ceasul este unul dintre instrumentele de măsură cele mai precise. Un mecanism care se abate în fiecare zi (86400 sec) cu mai puțin de 30 sec are un factor de eroare aritmetică de 0,035%, sau, în alți termeni, o precizie de 99,965%. Cronometrele controlate oficial pot avea abateri foarte mici, de ordinul a 0,005%.

  •  

  • Private label. Termen în limba engleză care desemnează firmele specializate care produc ceasuri pentru terți. Procesul poate să cuprindă toate fazele, începând de la design și până la livrare și marketing.

Înapoi la începutul paginii

- Q -

  • Quantiema perpetuă (calendar perpetuu). Mecanism complex de calendar care ține seama, fără corecție manuală, de diferitele lungimi ale lunilor, până în anul 2100. Ceasurile de mână quantiema perpetuă există din 1927. Modelele cu întoarcere manuală, produse în serie, există din anul 1941, cele cu întoarcere automată din 1962. Un exemplu de ceas cu calendar perpetuu este Grande Chronomaster XXT Quantième Perpétuel a manufacturii elvețiene Zenith.

Înapoi la începutul paginii

- R -

  • Ratrapantă de cronograf. Este un arătător suplimentar, folosit pentru a măsura doua evenimente care încep în același timp, dar care au durate diferite. Arătătorul ratrapant este cuplat sub arătătorul cronografului, pe același ax, printr-un mecanism suplimentar, de o mare complexitate și ca atare foarte greu de realizat. Un buton special permite oprirea ratrapantei și citirea timpului intermediar corespunzător. Următoarea apăsare a butonului special are ca efect deplasarea rapidă a arătătorului ratrapant sub arătătorul cronografului, care, astfel, este ajuns din urmă din mers, întrucât el a continuat să se rotească. Această operație poate fi repetată ori de câte ori se dorește. Primele cronografe cu ratrapantă au apărut în 1883. Ceasurile de mână cu ratrapantă sunt cunoscute din 1920. Ceasurile mecanice dotate cu un astfel de mecanism sunt destul de rare și de o valoare deosebită, aceasta datorită gradului mare de dificultate a realizării lor.

  •  

  • Reglaj. Regalarea preciziei unui mecanism în diferite poziții și la diferite temperaturi. Pentru reglajul obișnuit a unui ceas de mână, se controlează ceasul în două poziții (cadran în sus și coroana în sus). Se ajunge astfel la diferențe de mers de maximum 30 sec /zi. Reglarea de precizie se face în urma unor măsurători în 5 poziții diferite, iar controlul se face la 3 temperaturi diferite (4°, 20°, 36°).

  •  

  • Réhaut. Margine în jurul cadranului, sub geam. Poate fi folosit pentru prezentarea unor date tehnice. Trăiește în prezent o renaștere, fiind folosită pentru a aduce elemente de design suplimentare.

  •  

  • Repetiție (ceas cu). Anunțarea acustică a elementelor timpului. Există diverse repetiții. Repetiția de minut bate orele, sferturile de oră și minutele. Unele bat de la sine, altele la apăsarea pe un buton. Pentru a deosebi de exemplu orele și minutele, por fi emise sunete de diferite înălțimi.

  •  

  • Resort (arc). Resortul este elementul care livrează energia necesară celorlalte elemente ale ceasului mecanic. El este fixat de barillet și de arborele bariletului. Din anul 1945 sunt folosite în fabricarea resorturilor aliaje speciale de fier-nichel-crom, cu adaosuri de cobalt-molibden-glucinium. Aceasta le face incasabile, rezistente la deformații și practic antimagnetice. Ele sunt formate dintr-o lunga bandă elastică și sunt rulate în formă de spiral. Pe măsură ce resortul de dezarmează, cuplul livrat scade, ceea ce influențează precizia mersului. La ceasurile cu remontare automată cuplul rămâne practic constant pe durata funcționării, dacă ceasul este purtat în mod regulat.

  •  

  • Retrogradă (afișare). Afișarea retrogradă a minutelor este cuplată cu o oră săritoare. Un arătător de minute parcurge o scala în sens retrograd (sens invers de rotație în raport cu acele unui ceas obișnuit) și când ajunge la zero, ora, afișată numeric într-o fereastră, avansează cu o unitate. Apoi indicatorul de minute sare înapoi la începutul scalei sale.

  •  

  • Rezervă de mers. Timpul rămas, după întoarcerea totală a ceasului, până când arcul ceasului se găsește total relaxat și ceasul se oprește. Rezerva de mers poate să fie indicată în diverse feluri pe cadran.

  •  

  • Rubine (Jewels). Au fost folosite pentru prima oară de orologerii britanici pentru a reduce frecarea axelor rotitoare în ceas și a mări longevitatea acestora.  Rubinele sintetice sunt folosite în mecanismele de ceas din anul 1902.

Înapoi la începutul paginii

- S -

  • Scală tahimetrică. Este o scală realizată pe cadranele cronografelor, care permite determinarea fără dificultate a vitezelor medii. Pentru aceasta trebuie parcursă o distanță cunoscută, de obicei de un kilometru sau de o milă. La punctul de plecare, de exemplu o bornă de kilometraj pe autostradă, se apasă pe butonul cronografului, și se mai apasă o dată când distanța respectivă a fost parcursă. Arătătorul cronografului indică în acel moment pe scala tahimetrică viteza medie cu care a fost parcursă distanța respectivă. 

  •  

  • Scară telemetrică. Scară pe cadranul cronografelor pentru citirea directă a distanței. Baza de calcul este diferența de viteză între lumină (considerată instantanee) și sunet. De exemplu pe câmpul de luptă soldații pot să determine distanța până la tunurile adversarilor prin cronometrarea timpului între lumina apărută la pornirea obuzului și recepționarea zgomotul provocat de explozie.

  •  

  • Scara hectometrică. Scară a cronografului care permite calculul debitelor fluidelor.

  •  

  • Schelet (ceas). Cadranul sau fundul ceasului permit vizionarea liberă a interiorului ceasului. La asemenea ceasuri părțile componente ale mecanismului sunt fabricate cu deosebită grijă.

  •  

  • Secundă mică (petite seconde) sau secundă periferică. Arătător de secundă excentric, care la ceasurile de mână se află de cele mai multe ori la ora 6. Există și modele cu secunda periferică la ora 9.

  •  

  • Secundă centrală. Arătător de secundă care se află în centrul cadranului.

  •  

  • Sonerie automată. Sonerie care începe să emită semnale sonore în mod automat. În funcție de sistem, orele (marea sonerie) și sferturile de oră (mica sonerie) sunt semnalate acustic la trecerea prin momentele respective. Ceasurile de mână cu sonerie automată există abia de circa zece ani.

  •  

  • Sonerie cu repetiție. Există ceasuri cu repetiție la un sfert de oră, la o optime de oră, la 5 minute și la un minut. Soneria își obține energia dacă se apasă pe un buton și dă atunci un semnal sonor, în măsura în care momentul prevăzut a fost atins.

  •  

  • Spiral. Este "sufletul" oricărui ceas mecanic, un resort spiralat care face ca balansierul să se deplaseze regulat pe cele două direcții de rotație. Prin variația lungimii spiralului se modifică durata oscilațiilor balansierului.

  •  

  • Spiral autocompensator. A fost inventat la începutul anilor 30 și este format dintr-un aliaj inteligent de diferite metale care compensează în mod eficace variațiile datorită fluctuațiilor de temperatură.

  •  

  • Spiral Breguet. Abraham-Louis-Breguet a fost primul care a recunoscut semnificația unei spire externe, necesară pentru "respirația" spiralului și pentru asigurarea izocronismului.

  •  

  • Swiss Made. Această denumire poate fi folosită dacă mecanismul este din Elveția și dacă punerea în carcasă (emboîtage) și controlul final au fost făcute în Elveția. Un mecanism este considerat elvețian dacă componentele de fabricație elvețiană reprezintă cel puțin 50% din valoarea ceasului, fără a fi luate în considerație costurile de montare.

Înapoi la începutul paginii

- T -

  • Tahimetru. Scară de pe cadranul sau de pe luneta unui cronograf, cu ajutorul căreia se pot măsura vitezele.

  •  

  • Tourbillon. Construcție inventată în 1795 de către Abraham-Louis-Breguet, care permite compensarea erorilor datorate acțiunii forței de gravitație asupra sistemului oscilant (balansier și spiral). În ceasul tourbillon sistemul oscilant este plasat într-o cușcă, care se rotește lent în jurul axei proprii.

Înapoi la începutul paginii

 Un Glosar orologer în limba franceză poate fi consultat pe Web apăsând aici (nu garantăm accesibilitatea pe termen lung prin acest link, pagina fiind situată în exteriorul saitului nostru).


Puteți trimite comentariile Dv. pe adresa: info
Tel.: 231 45 66 Fax: 231 29 80
 
Pagina de intrare: www.ceasuri.ro
Copyright © 1999 - 2008 by GALT orologerie elvețiană. All rights reserved.

Ultima modificare: 04-11-2008